În perioada 3-31 august avem deschisă campania Câte vieți dai cărților tale? prin intermediul căreia ne propunem să mărim fondul de carte de literatură necesar cadrelor didactice și elevilor din cadrul Școlii Gimnaziale „Ioanid Romanescu" Voinești, nevoia cea mai mare fiind de literatură contemporană și literatură universală adecvată claselor V-VIII.

Toate detaliile necesare despre inițiativă și modalitatea de a ne sprijini, le găsești pe evenimentul de facebook dedicat campaniei -  https://www.facebook.com/events/327496155056135

Campania derulată împreună cu partenerii noștri din Voinești răspunde unei nevoi general umane - lectura ca antrenament al gândirii. 

În articolul de față ne propunem să îți facem cunoștință cu unul dintre cadrele didactice ai școlii, doamna profesor de limba și literatura română, Carmen Stanislav, al cărui merit constă tocmai în ghidarea elevilor școlii spre împrietenirea cu cititul și descoperirea avantajelor lui în devenirea acestora.

Cum poți cunoaște mai bine un prof de română dacă nu lăsându-l să-ți vorbească despre mizele lecturii?

Lectura cărților ar trebui să constituie o activitate cotidiană esențială, aceasta contribuind la îmbogățirea vieții fiecăruia dintre noi. Pentru ca plăcerea de a citi să devină o necesitate dorită și trăită, ea trebuie cultivată înainte chiar de învățarea alfabetului, prin preocuparea permanentă de a-i obișnui pe copii și tineri cu frumusețea inegalabilă a lecturilor.

În mediul educațional, rolul cel mai important în a-i determina pe copii să citească le revine învățătorului și profesorului de limba și literatura română. Aceștia pot reuși să transforme copilul într-un cititor avizat, capabil să abordeze o gamă variată de texte și cu preferințe pentru anumite genuri literare. Aici intervine abilitatea profesorului de a-l atrage pe elev în lumea ficțiunii, de a-i

deschide apetitul pentru lectură și de a-i demonstra că cititul, chiar și în era internetului, poate fi o cale de evadare către cunoaștere, un moment de libertate spre lumea visului.

Lectura devine astfel calea directă și sigură pentru însușirea formelor și nuanțelor gândirii ca și pentru exprimarea cu claritate și precizie a propriilor idei. În condițiile actuale ale invaziei internetului și audiovizualului, copiii care iubesc lectura devin o raritate. Cei mai mulți dintre ei citesc puțină literatură și, de cele mai multe ori, nu literatură de calitate, ci cărți de duzină, frumos colorate și cu titluri aurii, nemaivorbind de conținutul și de limbajul din paginile acestora.

Școala are datoria de a forma un lector competent, dar și un cititor care să-și formeze gustul pentru pentru lectură, astfel încât să devină un cititor activ pe tot parcursul vieții. Deja format, gustul pentru lectură se poate transforma într-o adevărată pasiune, care se poate resimți toată viața. Profesorului îi revine misiunea de a-l învăța pe copil cum să citească o carte, mai ales că, în multe familii, nu există astfel de modele. Satisfacția dascălului va fi uriașă atunci când își va vedea elevii consumatori pasionați de lectură, care pot să înțeleagă ceea ce citesc, să deosebească ceea ce este bun, util și educativ de ceea ce este dăunător, să-și formuleze clar o impresie despre cartea citită.

Lectura duce la dezvoltarea proceselor intelectuale superioare celor de tip reproductiv, la dezvoltarea imaginației, a creativității și a sensibilității copilului. Numai cel căruia i s-a insuflat în copilărie gustul pentru lumea minunată a cărții va căuta și își va găsi timp pentru această activitate de minte și suflet, cartea reprezentând „o făgăduință, o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri și frumuseți”. (Tudor Arghezi)

Campania „Câte vieți dai cărților tale?”, încadrată direcției CulturISe a ICTR, este implementată de Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași (FONTIS), cu sprijinul Institutului Francez din România și a Ambasadei Franței din România.